RSS

Tag Archives: seriale

Cougar Town

Pentru că e mult de aşteptat până se-ntorc serialele alea mari din vacanţă (sunt la zi cu vreo 10, şi mă cam plictisesc să tot aştept după every goddamn episode), am decis că nu pică rău un maraton de ceva nou. Alegerea a venit de la vară-mea de 14 ani (ştiu, şocant!), ea se uita la Cougar* Town. No, comedie americană, de 20 min/episod, terminăm repede, right? Aşa a şi fost.

Cougar Town (în traducere românească ar ieşi ceva aiureală de genul “oraşul pumelor”) îi are ca producători pe soţii Courtney Cox & David Arquette, şi e despre proaspăt divorţata mămică de 40-şi-ceva-de-ani, Jules Cobb, care-şi creşte băiatul de 17 ani în Sarasota County. Descoperindu-şi libertatea, aceasta vrea să schimbe ceva în viaţa ei, şi evident, să nu ajungă singură. Înconjurată mereu de “grupul vesel”: incredibly mean best-friend Ellie, incredibly blonde best-friend Laurie, Andy (soţul foarte cubanez al lui Ellie), sexy-vecinul Grayson, şi ex-ul Bobby, aceasta e decisă să “make the most of her freedom. And yes, 40 is the new 20!”: rochii excesiv de strâmte, iubiţi cu 20 de ani mai tineri, ceva disfuncţionalităţi când vine vorba de mâncare şi evident, vin roşu cât cuprinde (mi-a plăcut la nebunie ideea paharului uriaş în care să poţi turna cantităţi imense de vin, care să-ţi fie alături în “încercările” vieţii! I might just use that! :lol:)

Ce-mi place la nebunie e schimbul de replici extrem, dar extrem de răutăcioase la adresa absolut fiecărui personaj din sitcom. Cuţine înfipte în spate, adevăruri dureroase scuipate cu zâmbetul pe buze, toate într-o veselie. Regina răutăţilor e Ellie, prietena proaspăt-mămică, ce nu are un job, şi care îşi face un scop din a fi mereu în casa lui J-bird, unde se strânge toată gaşca veselă (The Cul-the-Sac crew, cum i-a botezat Grayson). Un serial plin de vulgarităţi, realism, cinism, average-day-american (adică rednecks), dar care te prinde. Un rol care i se potriveşte foarte bine şi lui Courtney, şi-anume cel de control-freak obsedată de felul în care arată şi de a conduce orice iniţiativă. O comedie nu numai pentru elegant ladies, zic eu! Enjoy! 🙂

Ah, da. Momentan sunt doar 2 sezoane, dar am înţeles că s-a semnat şi pentru al 3-lea, începând din toamnă, cam prin noiembrie, aşa!

*cougar, potrivit unui dicţionar de slang, e definit în felul următor: “an older woman who prefers sexual relationships with younger men (though it can be a term men use to refer to older women they are sexually attracted to)”.
**afiş preluat de pe worldwideweb.

 
3 Comments

Posted by on May 25, 2011 in Film. Părerea mea!

 

Tags: , , , , , , ,

Being Erica

Azi, despre “Being Erica”. Sau, în română, de la Diva Universal (fostul Hallmark) – “În mintea Ericăi”. Serialul canadian care m-a captivat într-atât încât l-am vizionat în 4 zile, după ce-am dat de episodul pilot. Doar 3 sezoane, a câte 12 episoade (ultimul are 13) de 40 şi ceva de minute.

Am să încep prin a spune că serialul ăsta e pentru fete. Nu prea ştiu mulţi masculi feroce care să se fi uitat la el, se încadrează în categoria ChickTVShows, gen “Gilmore Girls” sau “Sex And The City”. Mi-a fost recomadat de o prietenă, care mi-a mai dat nişte titluri bune, deci ştiam de la început că n-are cum să mă dezamăgească. Şi aşa a şi fost! M-a prins foarte tare, povestea semi-SF, iar finalul sezonului 3 m-a cam dat pe spate, deşi deh, trebuia să termine în coadă de peşte, altfel cum ar fi putut să-l reia la toamnă? (da, va exista şi sezonul al patrulea).

Despre ce e vorba:

Erica e o femeie de 32 de ani, proaspăt concediată, care tocmai s-a despărţit de prieten, ajunsă în plină criză existenţială, cu depresii cum numai femeile ştiu avea. După un şoc anafilactic datorat unei alergii, ajunge în spital, unde-l cunoaşte pe Dr. Tom. Acesta îi dă o carte de vizită, pe care e inscripţionat sugestiv “The only therapist you’ll ever need”. Deşi convinsă iniţial că nu are nevoie de ajutor, ajunge totuşi să-l viziteze pe Dr. Tom, din curiozitate, cum ea însăşi afirmă. Însă, surpriză: acesta îi cere să scrie o listă cu cele mai mari regrete ale ei, pentru că el o va ajuta: o va trimite în timp, să-şi schimbe viaţa, luând decizia corectă, de fiecare dată. Neîncrezătoare, Erica merge totuşi pe mâna doctorului, şi astfel începe întreaga aventură. Care se tot complică, în bunul stil al serialelor. Dacă în sezonul 1 ea e doar pacient, şi se tot plimbă în trecut, reparând regrete, în sezonul 2 aflăm că, de fapt, terapia presupune 3 etape: pacient singur, pacient în grup, iar la final, testul pentru a deveni doctor, pentru că, nu-i aşa?, serviciul trebuie returnat! 🙂

O grămadă de aventuri, unele comice (am şi râs cu lacrimi), unele mai tragice (s-a şi plâns, pe ici, pe colo), însă din toate se pot desprinde o grămadă de învăţăminte. Am înjurat-o pe Erica, am plâns alături de ea, am fost şi fericită, cum ziceam, în bunul stil al soap-operas, serialul a atins o gamă variată de emoţii. Mi-a plăcut foarte mult coloana sonoră (la un moment dat credeam că-s în “Grey’s Anatomy”, au cam aceleaşi melodii), şi am fost fascinată de Dr. Tom, cu citatele lui mai mult sau mai puţin celebre. 😆

Fetelor, uitaţi-vă la “Being Erica”! E plin de lucruri faine, experienţe de zi cu zi, ups & downs, trădări, iubiri, ce mai – all inclusive. 😉

 
10 Comments

Posted by on April 21, 2011 in Film. Părerea mea!

 

Tags: , , , , , , , , , , , , ,

Despre Prietenie

“Friendship.

Two people choose each other. On the surface, the reasons for our choice seems obvious: they share our interests, they make us laugh. But is there more to it than that? And do we ever really stop and wonder why this person and not another?

It begins when two people choose each other. But what happens when we outgrow the choice? When, little by little, our paths diverge, our needs change, and one day we wake up and realize that we need to choose something different.”

*citat preluat din cea mai recentă obsesie, şi anume: Being Erica. Un serial TV recomandat de Cosmina, care m-a prins de la primul episod, şi de care nu m-am lăsat până la ultimul minuţel al sezonului al 3-lea. Şi când se-ntâmplă ca unul dintre episoade, ca de exemplu ăsta (Season 3 – Jenny from the Block), să atingă un nerv, ei bine, tre’ să găsesc şi eu o cale să mă exteriorizez.

I lost a friend, recently. And it hurt. And now I’m trying to figure out if it’s like Erica said, we chose something different, or is it because we weren’t meant to be. Well, questions, questions…

 
4 Comments

Posted by on April 19, 2011 in Prieteni

 

Tags: , , , , ,

Mergem la un film?

În toată goana asta de-a acumula cât mai mult, am tot făcut pe maratoane de filme. Au fost Oscarurile, maraton de filme nominalizate (şi încă n-am terminat cu ele). A murit Elizabeth Taylor, pac 3 filme cu ea… Apoi, cu răceli şi alte boli (mai mult sau mai puţin închipuite…), alte zile-ntregi de stat în casă şi băgat filme la greu (şi artistice, şi seriale). Poate-aţi crede că mi s-a acrit, şi că o perioadă bună o să stau pe curu’ meu c-o carte (ne)bună (da, încă mă mai chinui cu Lolita…), dar nu cred că-i cazu’, mai ales c-auzii prin târg c-ar fi nişte filme foarte tari la Multiplex. 😆

Astfel, dragilor: aveţi chef să mergem la un film? Am făcut pe feisbuc o ghiduşie, la secţiunea aia nouă de “questions”, şi dacă vreţi să veniţi cu noi, daţi-vă şi voi cu părerea la ce film să mergem! 🙂

În listă se regăsesc:

  1. Red Riding Hood (Scufiţa Roşie reloaded, variantă semi-horror :))
  2. Animals United (ceva animaţie drăguţă)
  3. London Boulevard (e cu Colin Farrel, restul e cancan…)
  4. Battle: Los Angeles (care-am auzit că-i slaaab, da’ slab rău de tot)
  5. Sucker Punch (despre care nu ştiu mai nimic)
  6. The Lincoln Lawyer (cu un Matthew McConnaughey ceva mai serios decât de obicei :P)

Acestea fiind scrise, haideţi, daţi un vot! 😉

*sursa foto: aici

 
2 Comments

Posted by on April 11, 2011 in Film. Părerea mea!

 

Tags: , , , , , ,

Despre boala serialelor

Hmm… chiar şi acum, după ce-am ales titlul, îmi dau seama că poate termenul de “boală” nu e neapărat cel mai potrivit, dat fiind faptul că unii au ajuns chiar şi la obsesie din pricina serialelor. Deci, azi despre boala/obsesia pentru seriale! 🙂

Eu fac parte din această categorie de oameni “bolnavi”, care aşteaptă cu sufletul la gură să apară următorul episod (asta în cazul serialelor care încă se filmează), sau care devorează episod după episod şi nu stau potoliţi până nu ştiu că s-au pus la somn după încă un sezon vizionat. Bineînţeles, n-am fost dintotdeauna aşa… În adolescenţă nu prea m-am dat în vânt după seriale, tocmai din motivul că te ţin legat, şi că trebuie tot timpul să “stay tuned for next week”. Apoi, ajungând la facultate, stând în cămin şi neavând teveu (nu ştiu de ce consideram că numai la teve poţi vedea aşa ceva – silly ME), am zis că iar scap teafără şi întreagă. Da’ lovitura avea să vină mai curând decât mă aşteptam, când, în anul 1, în vacanţa de Crăciun, am venit acasă. Am făcut o vizită celei mai bune prietene, şi la insistenţele ei (remember, Stella?! 😉 ), am acceptat volens-nolens, mai mult nolens, să mă uit la primul episod din Grey’s Anatomy. No, atâta mi-a trebuit. I-am cerut să-l văd şi pe al doilea… şi după patru episoade mi-am dat seama că damn!, m-a prins flama. But it was so good!! 😀

Şi după cum zice mommy dearest, începutu-i greu, sfârşitul – tragic! Am devorat toate sezoanele din Grey’s până am ajuns la zi (cred că era sezonul 4 sau 5), apoi Gossip Girl (care nu mi-a plăcut nu ştiu cât de mult, dar deh!, trendul), apoi ţin minte că, tot la insistenţele unui prieten, m-am apucat de Californication. M-a lovit atât de tare dragostea pentru Moody, încât am văzut primele 3 sezoane în 3 zile (eh, eram în sesiune…). Pentru că deja eram la zi cu astea 3, am decis că-i musai să mă întorc la clasici: am dat gata sezoanele din Sex And The City foaaarte repede, şi-am trecut la Gilmore Girls. Apoi, mi-am dat seama că pot foarte bine să jonglez cu serialele… şi-am început JAG (reminiscenţe din copilărie – voiam tare mult să mă fac avocat atunci!), Ally McBeal şi Friends (pentru că nu le văzusem la teve când le-a fost vremea), Quantum Leap (tot din copilărie, că-mi plăcea de nenea Scott), şi The Nanny (da, avusesem o dorinţă să mă fac şi Mary Poppins ;)). Evident, nu mi-au scăpat Two And A Half Men, The Simpsons şi Family Guy. Pretty soon, mi-am dat seama că ajunsesem să mă uit la aprox 15 seriale în acelaşi timp, când am dat şi de Lie To Me (absolutely brilliant, I tell you!), The Tudors, apoi United States of Tara (fascinaţia mea pentru bolile psihice – şi-ăsta-i genial!!), Big Bang Theory (m-a corupt frăţiorul), Glee (şi-ăsta fantastic, mai ales că se cântăăă!! :D) şi CSI:NY (pentru că eram şomeră azi-vară şi am descoperit că şi criminalist voiam să mă fac, tot când eram mică).

Bun, după toate astea… am decis să iau o pauză. Am ajuns la zi cu toate, aşa că stau liniştită momentan, şi aştept să se mai termine din ele, pentru că vreau neapărat să mă uit şi la House M.D. sau Seinfeld, ah, şi neapărat SouthPark.

This slideshow requires JavaScript.

Evident, la final nu-mi rămâne decât să vă rog, prieteni, să-mi împărtăşiţi un serial-două la care vă uitaţi, da’ de m-a prinde iar flama… 😀
*sursa foto: IMDB

 
15 Comments

Posted by on February 16, 2011 in Zilnice

 

Tags: , , , ,