RSS

Tag Archives: recenzie

Recenzie de carte: Colecţionarul de oase

Titlu original: The Bone Collector

Autor: Jeffery Deaver

Naţionalitate: americană

Ecranizare: The Bone Collector (1999)

De acelaşi autor: aoleu, ăsta a scris la cărţi, nu glumă: colecţia Lincoln Rhyme, John Pellam, Rune Trilogy, Kathryn Dance, etc.

În sfârşit, noroc cu weekend-ul departe de oraş, c-am reuşit şi eu să termin o carte nouă (mea culpa, am un orar al naibii de încărcat, chiar şi-n vacanţă). Cartea asta a căzut în mâna mea datorită prietenei mele de la Librăria Gutenberg şi a binecunoscutelor “REDUCERI”: am prins-o la doar 10 lei. Mărturisesc c-am cumpărat-o doar pentru că văzusem filmul, şi eram curioasă. N-am citit foarte multe thriller-uri la viaţa mea, deci nu ştiu cât de competentă e analiza mea, dar iat-o.

Lincoln Rhyme e un criminalist fantastic, dar care, în urma unui accident în timp ce investiga locul unei crime, a rămas tetraplegic, condamnat să trăiască într-un pat pentru tot restul vieţii. Deşi retras din poliţie şi cu inteţia de a se sinucide (asistat, căci acum nu poate să-şi folosească decât capul şi gâtul), un caz aparte care îi este atribuit îl face să-şi amâne decizia: un nebun răpeşte oameni din NY, pe care-i omoară în condiţii care mai de care mai oribile. Ajutat în anchetă de o poliţistă sexy (cum altfel), care ajunge din întâmplare la primul loc al crimei, Amelia Sachs, şi beneficiind de o echipă de specialişti care muncesc din dormitorul lui, Rhyme va trebui să penetreze mintea bolnavă a criminalului obsedat de New York-ul anilor 1900 şi de un faimos criminal în serie, care-a fost poreclit Colecţionarul de oase.

Cartea aceasta am citit-o dintr-o răsuflare, deşi are peste 500 de pagini. Merge foarte rapid, şi e captivantă – eu am devorat-o, pur şi simplu, pentru că mi-a plăcut subiectul (nu degeaba am fost la fel de prinsă şi de serialul CSI:NY). Are termeni tehnici, date reale, poveşti interesante, istoria oraşului meu preferat – astfel că mie mi-a plăcut. Cum ziceam, neavând foarte multă experienţă cu cărţile de acest gen, n-aş putea să spun că e genială sau proastă rău – şi aici e şi treaba cu “de gustibus…”. Dar dacă sunteţi pasionaţi ai acestui gen, n-are cum să nu vă placă! 🙂

“Carnea îmbătrâneşte şi poate fi lipsită de forţă […]. Oasele sunt cea mai puternică parte a corpului. Oricât de vârstnică ne-ar fi carnea, oasele ne sunt mereu tinere. Mi-am propus un ţel nobil şi nu pricep de ce i s-ar putea opune cineva. Le-am făcut tuturor un bine. Acum sunt nemuritori. I-am eliberat. I-am curăţat până la os.”

PS: cartea aceasta e prima din seria “Lincoln Rhyme”, dintr-un total de 9 titluri.

 
2 Comments

Posted by on August 8, 2011 in Carte. Părerea mea!

 

Tags: , , , , , , , , , ,

Top 5 de Oscar (+ Bonus)

Iată-mă de dimineaţă, gata de scris despre o leapşă primită de la Ionuţ, care-mi face mare plăcere, pentru că e despre unul dintre subiectele mele preferate, şi-anume filmele de Oscar. Poate aţi văzut p-aci, pe la mine, listuţa cu cele 1001 de filme de vizionat într-o viaţă, din care mai am (pfoai, abia de văzui 10%), deci ştiţi că sunt o pasionată a subiectului. Şi unde mai pui la socoteală faptul că ador filmele vechi, şi că citesc mai întâi zeci de evaluări şi critici şi recenzii înainte de-a mă decide să vizionez ceva (pentru că mi-am dat seama că my time is money), atunci încă o dată, merci pentru că te-ai gândit la mine, Motanule! 😉

Pentru că mi-e foarte greu să decid care sunt preferatele, eu le voi scrie în ordine cronologică, bun? 🙂

1. Gone With The Wind (1939)

Cred că l-am văzut de “n” ori, cu plăcere îl revăd cel puţin o dată pe an de când aveam vreo 12-13 ani, şi încă nu mă pot sătura de poveste, decoruri, Scarlett şi Rhett. Şi de “Frankly, my dear, I don’t give a damn!” 🙂

2. The Sound of Music (1965)

La fel ca cel de mai sus, şi pe-ăsta îl revăd cu mare drag, de data asta alături de maaami, e un fel de ritual al nostru, al fetelor. Ne punem la laptop, cu ciocolată alături, şi cântăm până târziu în noapte alături de copii şi de Maria. 🙂

3. The Godfather (1972)

Un clasic, cred că nu mai are nevoie de nicio prezentare. Şi la fel, cred că nu mai are niciun sens să zic că nu m-au dat pe spate atât de tare sequel-urile. Deci “The Godfather” şi-atât. Sau “Leave the gun. Take the cannoli.” Iar restul e istorie… 😉

4. Schindler’s List (1993)

L-am văzut o singură dată, şi-mi amintesc c-aveam lacrimi în ochi multă vreme după. N-am cuvinte să descriu acest film. O lecţie de cinematografie şi de istorie cum rar ţi-e dat să întâlneşti. Iar cei ce nu l-au văzut încă, ar face bine să se ocupe de asta. asap…

5. Forrest Gump (1994)

Atât am de zis: “Hi, my name is Forrest. Forrest Gump. People call me Forrest Gump.” And life as you know it, will never be the same. Gorgeous story, iar Tom Hanks… the role of a lifetime! 🙂

Buuun… şi pentru că mi-e al naibii de greu să mă decid numai la 5, o să mai adaug 5, ca bonus. Sper să nu se supere lumea pe mine, da’ sunt fată, şi ştim cu toţii că fetele se decid foarte greu. Nu vă zic multe despre ele, doar le-nşir aci. 😆

6. All About Eve (1950) – despre care am scris 🙂

7. Kramer Vs. Kramer (1979)

8. Amadeus (1984)

9. Rain Man (1988)

10. Chicago (2002)

Cam atât, la ora asta matinală… Dau leapşa mai departe lui L.G, Lilişor şi Tomatei cu Scufiţă! Evident, şi-alţii sunt invitaţi s-o preia (just keep me posted)! 😀

*sursa foto: world wide web

 
21 Comments

Posted by on May 18, 2011 in Film. Părerea mea!, Leapşa

 

Tags: , , , , ,