RSS

Tag Archives: dependenta

Rezist şi fără telefon

Rezist şi fără telefon

Ce leapşă haioasă, zău că da! Mă-ntreabă Raluca dacă aş rezista o zi fără telefon, fără să dau check in sau un “via mobile web” sau să arăt tuturor pe unde sunt. Răspunsul?… Dragă, rezist şi două! Nu mă bazez foarte tare pe telefonul dăştept din dotare când vine vorba dependenţele mai noi, de facebook, twitter sau e-mail. Şi-asta pentru că, de obicei, sunt mai leneşă la tastat la minuscula tastatură şi prefer să contactez lumea online via laptop. Da, are net, şi-mi pot citi mailurile sau pot accesa facebook-ul/twitter-ul, însă de multe ori mi-e lene. Recurg la netul pe telefon doar în situaţia în care în oraş, plictisită la maxim, decid că n-am altceva mai bun de făcut pentru 15 minute. Deci rar! 😉

Iar dacă ne referim la telefon ca la un aparat doar pentru sunat lumea, ei bine, şi-aici cred că, lejer, n-aş păţi nimic fără el. Culmea, cu toate afacerile mele care-mi aglomerează zilele, se pare că totul se poate rezolva şi printr-un mail. Sau, ca să recunosc că trişez, prin VoipStunt. Sau Skype. Am căştile că-mi trebuiesc la job, şi rapid am şi format numărul de telefon al persoanei pe care doresc s-o contactez. Aşa că, în cazul meu, depinde. Dacă mă suni în preajma vreunui festival, sau a unei şedinţe importante, atunci aş face bine să-l am lângă mine. Dac-ar fi să las telefonul uitat undeva, prin vreo poşetă, descărcat, vreo 3 zile, nu cred c-aş avea mai mult de 3-4 apeluri nepreluate. (sau să fie ca-n legea lui Murphy? când n-am telefonul la mine să mă caute like, everybody? :lol:)

Sursa foto: aici

 
7 Comments

Posted by on August 2, 2011 in Leapşa

 

Tags: , , , , , , , ,

Passion pour chocolat

Salut, mă numesc Ioana şi sunt dependentă. Dependentă de ciocolată… 🙂

Mărturiseam într-un post anterior că, de ceva vreme, nenea medicul nu mă mai lasă să mă machiez. Sau să mănânc ciocolată. Cum au început toate astea? Ei bine, la un moment dat, sătulă de presiunile maică-mii, am decis să vizitez dermatologul, pentru a trata o problemă destul de importantă: acneea. Da, sufăr de acnee de ceva vreme (de prin liceu, cred), dar pe mine nu m-a deranjat niciodată. Eu trăiam bine cu mine şi cu ea, ne înţelegeam de minune, dar mama a zis că o domnişoară ar trebui să se îngrijească mai mult. Deci, mergem la dermatolog. După control şi întrebări despre igiena feţei sau dietă, începe lista cu N-AI VOIE:

Mi s-a prăbuşit cerul pe cap când mi-a zis: “Ah, dar trebuie să renunţi la ciocolată! E prima pe listă când vine vorba de acnee. Apoi prăjeli, junk food, muştar, ketchup, etc, etc” – dar eu oricum n-am auzit multe după şocul iniţial… Fără ciocolată. Alinarea femeilor la vreme de nevoie, îmi era de-acum interzisă.

Cum au trecut cele 3 luni de-atunci? Să vă povestesc despre chinurile groaznice prin care trec ori de câte ori văd câte-o Milka/Heidi/Toblerone? sau pe cineva mâncând în jurul meu un baton de Snickers… E teribil, I’ll tell you that. Şi asta pentru că sunt o pofticioasă. Iar acum, fără glazuri, creme sau artificii. Eu, care sunt maestra deserturilor în familia mea, şi care sunt renumită pentru Amandina mea (de la care poate o să vă scriu reţeta într-o zi…), să fac dulciuri fără să le gust… Viaţa fără ciocolată. Plictisitoare ca naiba.

Câteva săptămâni am rezistat – asta chiar la început. Dup-aia am cedat, încet-încet, viciului, dar numai după ce mi-am dat seama că e greu să înlocuieşti ciocolata când vine vorba de sugar rush (femeile înţeleg mai bine despre ce e vorba ;)). Aşa că am început să trişez. Dar, din nou, e al naibii de greu, I’ll tell you that… pentru că am o conştiinţă prea trează. Fir-ar ea, mă mustră când mai închid un ochi şi iau un pătrăţel din otrava dulce. Nu mult, nu mai fac excese. Şi imediat după aia, pe lângă mustrări, la 1-2 zile îmi apare câte-un coş minunat, asta ca să-mi amintească c-am încălcat regula – da, e totul doar în capul meu, dar cum scap?! Sugestii, careva? :D. Mulţumesc anticipat!

Citeam undeva că viaţa ar trebui să fie o călătorie minunată, parcursă cu o sticlă de vin într-o mână şi c-o ciocolată în cealaltă. Eu mă calific la ambele categorii. Dar până una-alta, mă numesc Ioana şi sunt dependentă de ciocolată. Ciocolată în cantităţi reduse, dar tot ciocolată. 🙂

 
7 Comments

Posted by on July 9, 2011 in Personal

 

Tags: , , , , , , ,